Cursuri Buddhism

Modulul 13

Marile realizări

Buddha a fost o ființă unică. El a fost cel mai profund gânditor, cel mai convingător dintre oratori, cel mai energic muncitor, cel mai de succes reformator, cel mai milos și mai tolerant dintre învățători, cel mai eficient administrator și, mai mult decât toate, cel mai Sfânt dintre cei Sfinți.

În perioada timpurie a renunțării sale, el a căutat sfatul unor renumiți învățători religioși, dar nu a putut obține ceea ce căuta din surse exterioare. Circumstanțele l-au obligat să gândească pentru el însuși și să caute în interiorul lui. El a căutat, a gândit, a reflectat și în cele din urmă și-a găsit țelul vieții. Descoperind Adevărul, el a deschis porțile Imortalității pentru toți cei care doresc să-l asculte și să caute Eliberarea din acest neîntrerupt ciclu al nașterii și al morții și nu din cauză că el era un „copil minune” în sensul normal acceptat.

Întrucât el a cunoscut tot ceea ce era de cunoscut și a obținut cheia cunoașterii totale, el este numit Sabbannu – Cel Atotștiutor. Această cunoaștere el a dobândit-o prin efortul propriu, ca rezultat al unei nenumărate serii de nașteri.

Ceea ce el ne-a învățat a fost doar o parte infinitezimală din ceea ce a cunoscut. El ne-a învățat doar ceea ce a fost necesar pentru Eliberarea noastră. Odată, pe când locuia într-o pădure, a luat o mână de frunze și a spus: „O, Bhikkhu-și, ceea ce v-am învățat este comparabil cu frunzele pe care le am în mână, ceea ce nu v-am învățat este comparabil cu frunzele din întreaga pădure.”

Zilnic el a predicat Doctrina pentru Sangha (discipolii din Ordin) ca și pentru cei laici. Înainte de amiază el mergea în căutarea celor care aveau nevoie de sfatul lui. Imediat după masa de prânz el îi sfătuia și îi instruia pe discipolii Ordinului. Seara, timp de aproximativ o oră, el le predica laicilor care se adunau în jurul lui. În timpul primului ceas al nopții el le predica iarăși discipolilor din Ordin. În timpul ceasului din mijloc el îi primea pe Deva și alte ființe invizibile pentru a le explica Doctrina.

Practicând el însuși ceea ce predica, el a lucrat fără oprire timp de 45 de ani pentru binele și fericirea tuturor până în ultima clipă a vieții.

Buddha și sistemul de caste

Cu foarte multă înțelepciune și foarte eficient Buddha a lucrat pentru a eradica tarele sociale care erau predominante în timpul său. El a protestat cu vehemență împotriva sistemului de caste care bloca progresul umanității.

În opinia sa:

„Nașterea nu-l face pe om Brahman, nici ne-Brahman;
Faptele din această viață îl modelează pe Brahman cu adevărat.
Viețile îi crează pe fermieri, comercianți, vânzători, sclavi;
Viețile îi modelează pe hoți, soldați, preoți și regi.
Nu prin naștere este cineva un paria;
Nu prin naștere este cineva un Brahman;
Prin fapte devine omul un paria;
Prin fapte devine un Brahman.”

Conform spuselor lui Buddha, casta sau culoarea pielii nu împiedică pe nimeni să devină Buddhist sau să intre în Ordin. Pescari, gunoieri, curtezane, la un loc cu luptători și Brahmani, au fost admiși în mod liber în Ordin și s-au bucurat de privilegii egale, iar pozițiile și rangurile le-au fost date în mod echitabil.

Upali, bărbierul, de exemplu, a fost preferat în locul altora de a fi șef în problemele legate de Vinaya. Buddha însuși l-a primit pe timidul Sunita, gunoierul, în Ordin. Curtezana Ambapali a intrat în Ordin și a atins starea de Arhat. Sati, călugărul care a menținut o erezie mortală, a fost fiul unui pescar. Subha a fost fiica unui fierar, iar Punna a fost o sclavă. Capa a fost fiica unui vânător. Aceste exemple ar putea fi înmulțite pentru a arăta că porțile buddhismului au fost deschise tuturor, fără nicio discriminare.

De asemenea, Buddha a încercat pentru prima oară în istoria lumii să înlăture sclavia.

Buddha și statutul femeilor

Buddha a ridicat statutul femeilor și le-a făcut să realizeze importanța lor în societate. El nu a umilit femeile, dar le-a privit ca fiind mai slabe prin natura lor. El a văzut binele înnăscut din bărbați și femei și le-a oferit locul potrivit în învățătura lui. Sexul nu reprezintă un obstacol în atingerea Sfințeniei.

Uneori se folosea pentru a denumi femeile termenul „Mataguma”, care înseamnă „grupul mamelor” sau „societatea mamelor”. Ca mamă, femeia deținea un loc onorabil în Buddhism. Soția este privită ca fiind „cel mai bun prieten” (paramasakha) al soțului.

Deși mai întâi Buddha a refuzat să primească femeile în Ordin, mai târziu el a fost convins de rugămințile stăruitoare ale Venerabilului Ananda și a format Ordinul Călugărițelor. Așa cum Arhații Sariputta și Moggallana au fost făcuți discipoli șefi ai Ordinului Călugărilor, tot așa Khema și Uppalavanna, care erau femei Arhat, au fost numite discipoli șefi ai Ordinului Călugărițelor. Multe alte femei discipol au fost numite de Buddha însuși ca fiind printre cei mai distinși și mai devotați adepți.

Femeile se aflau într-o condiție nefavorabilă înainte de apariția lui Buddha, iar acest nou Ordin a fost cu siguranță o mare Binecuvântare.

În acest Ordin regine, prințese, fiice ale familiilor nobile, văduve, mame, femei neajutorate, curtezane – indiferent de castă sau rang – au întâlnit o platformă comună, s-au bucurat de o perfectă consolare și pace și au respirat acea atmosferă liberă care le era refuzată în acele bordeie închise sau în palatele somptuoase. Multe dintre ele care altfel ar fi căzut în uitare, s-au distins în numeroase feluri și și-au câștigat emanciparea căutând refugiu în Ordin.

Toleranța față de animale

Toleranța lui Buddha a fost extinsă nu numai la bărbați și femei, ci și la animale. Buddha a fost acela care a condamnat sacrificiul animalelor și și-a sfătuit adepții șă-și extindă Blândețea-Iubitoare (Metta, Maitri) către toate ființele vii. Nimeni nu are dreptul să distrugă viața unei alte ființe vii, nici chiar pentru binele stomacului propriu, întrucât viața este prețioasă tuturor.

Măreția sa

Modul eficient în care el a menținut disciplina printre numeroșii lui adepți, în special în Ordinile Călugărilor și al Călugărițelor, demonstrează abilitățile lui administrative. El a anticipat chiar și prezentul sistem parlamentar.

Lordul Zetland scria:

„Și poate fi o surpriză pentru mulți să afle că în adunările Buddhiste din India, acum mai bine de două mii de ani, se pot găsi rudimentele propriei noastre practici parlamentare de astăzi.”

Cea mai notabilă caracteristică a lui Buddha era absoluta lui puritate și perfecta sfințenie. Era atât de pur și atât de sfânt, încât ar putea fi numit „Cel mai sfânt dintre Sfinți”. Era un model perfect al virtuților pe care le predica. Viața lui nu a avut nicio pată. În nicio împrejurare el nu a manifestat vreo slăbiciune morală. Toți aceia care au venit în contact cu el pot mărturisi măreția lui indiscutabilă și au fost profund influențați de personalitatea lui magnetică.

Voința lui, înțelepciunea, compasiunea, munca, renunțarea, puritatea perfectă, viața personală exemplară, metodele ireproșabile care au fost folosite pentru a propaga Dhamma și succesul său final – toți acești factori au contribuit la considerarea lui Buddha drept cel mai măreț Învățător religios care a trăit pe pământ.

Hindușii îl onorează ca fiind o încarnare a lui Vishnu. Creștinii l-au canonizat ca Sfântul Joshaphat (o denaturare a termenului Pali Bodhisatta). Musulmanii îl privesc ca pe un învățător spiritual. Raționaliștii îl consideră un mare liber cugetător. Distinsul gânditor H.H. Wells i-a acordat primul loc printre cei mai măreți șapte oameni din lume. Poetul Tagore îl numește Cel mai măreț om care s-a născut vreodată.

Fausboll, un admirator rus, spune: „Cu cât îl cunosc mai mult, cu atât îl iubesc mai mult”. Un umil adept ar spune: „Cu cât îl cunosc mai mult, cu atât îl iubesc mai mult; cu cât îl iubesc mai mult, cu atât îl cunosc mai mult.”

Întrebări

  1. Buddha a fost numit Sabbannu pentru că ...
  2. Ce îl face pe om Brahman?
  3. De ce i-a descurajat Buddha pe adepții lui de la practicarea sacrificiilor animale?

Răspunsuri la modulul 12

  1. În general Buddha își expunea învățăturile în toate cele cinci perioade ale zilei.
  2. În Kalama Sutta Buddha îi sfătuiește pe oameni să respingă lucrurile care sunt imorale, de blamat, criticate de înțelepți și care, dacă sunt făcute sau întreprinse, conduc la ruină și la întristare pentru sine și pentru ceilalți.
  3. Buddha dormea o singură oră pe zi.

.

M 01
M 02
M 03
M 04
M 05
M 06
M 07
M 08
M 09
M 10
M 11
M 12
M 13
M 14
HOME