Cursuri Buddhism

Modulul 13

Cele patru stări sublime

Patru Brahma Vihara

În limba Pali, prin Brahma Vihara se înțeleg stări ale minții sublime, înalte, excelente; sau, alternativ, sălașuri divine, ca cele ale lui Brahma sau ale zeilor.

Despre aceste patru atitudini se spune ca sunt excelente sau sublime pentru că ele sunt modul corect, sau ideal, de comportare față de ființele vii. Ele oferă de fapt un răspuns tuturor situațiilor care apar în contactul social. Ele sunt cele care elimină tensiunea, care liniștesc conflictele sociale și care vindecă rănile suferite în lupta pentru existență. Ele nivelează barierele sociale, construiesc comunități armonioase, trezesc mărinimia adormită și uitată de mult timp, readuc la viață bucuria și speranța de mult abandonate și promovează frăția umană împotriva forțelor egoismului.

Aceste Brahma-Vihara sunt incompatibile cu o stare a minții în care există ură, iar prin aceasta ele sunt înrudite cu Brahma, conducătorul paradisurilor superioare. Brahma este eliberat de ură, iar despre omul care-și dezvoltă cu asiduitate aceste patru stări sublime, prin conduită și meditație, se spune că devine egal cu Brahma. Dacă ele devin influența dominantă în mintea lui, el va renaște în lumile plăcute, atrăgătoare, ținuturile lui Brahma. De aceea aceste stări ale minții, aceste atitudini mentale sunt numite ca fiind la fel ca ale lui Brahma, ca ale zeilor.

Ele sunt denumite sălașuri (vihara) pentru că ele ar trebui să devină locurile constante în care mintea sălășluiește, acolo unde ne simțim „acasă”; ele nu ar trebui să rămână doar locuri pentru scurte și rare vizite, uitate repede. Cu alte cuvinte, mintea noastră ar trebui să devină complet saturată de ele. Ele trebuie să fie însoțitorii noștri nedespărțiți și noi ar trebui să fim conștienți de ele în toate activitățile de zi cu zi.

Acestea patru – dragostea, compasiunea, bucuria plină de înțelegere și liniștea, pacea – sunt de asemenea cunoscute ca „stările nemăr-ginite” (appamanna), din cauză că, prin perfecțiunea lor și prin adevărata lor natură, ele nu trebuie să fie restrânse de nici o limitare la intervalul de ființe către care sunt extinse. Ele ar trebui să fie non-exclusive și imparțiale, nu legate de anumite preferințe selective sau prejudecăți. O minte care a atins aceste nemărginite Brahma-Vihara nu va purta nici un fel de ură, națională, rasială, religioasă sau de clasă.

1. Metta
(blândețea iubitoare, iubirea divină, bunăvoința, dragostea nemărginită)

Ea reprezintă un sentiment cald și prietenos de bunăvoință și preocupare pentru bunăstarea și fericirea proprie și a celorlalți. Este o practică a calităților mentale pozitive pentru a depăși mânia (dosa), reavoința, ura și aversiunea.

Așa cum o mamă își va proteja singurul ei copil, chiar cu riscul vieții, tot așa omul ar trebui să cultive o dragoste nemărginită față de toate ființele vii. Metta ar trebui radiată în egală măsură către propria persoană, către prieteni, dușmani și persoane neutre, indiferent de puterea sau mărimea lor, indiferent dacă sunt văzuți sau nevăzuți, care locuiesc aproape sau departe.

Punctul culminant al acestei metta este identificarea propriei persoane cu toate celelalte ființe, fără a face vreo diferență între sine și ceilalți, astfel încât așa numitul „eu” să nu mai existe.

Metta nu reprezintă nici dragostea pasională (pema), nici dorința de a poseda (vrerea). Ea este deasupra dragostei omenești normale, a grijii, încrederii și respectului. Ea are un caracter universal și nelimitat. Metta posedă o putere magnetică care poate produce o bună influență asupra celorlalți, chiar și la distanță.

Dușmanul ei apropiat este dragostea pasională (pema) – o afecțiune care se agață de ceilalți sau o afecțiune cvasi-sexuală. Dușmanul ei îndepărtat este ura.

Prin dușman apropiat se înțelege ceva care arată în mod similar, dar are energie negativă. El există în noi și este atât de apropiat ca manifestare încât ar putea fi confundat cu virtutea originală. Dușmanul îndepărtat este ceva total opus, de energie negativă. El poate fi ușor identificat întrucât constă din energie neconstructivă.

2. Karuna
(compasiune, gândire pașnică și inocentă, dorința de a purta suferința altora)

Karuna ar trebui practicată cu înțelepciune (panna). Este un gând de pace și inofensivitate, inocență, menită a reduce suferința altor ființe umane care nu sunt atât de norocoase în comparație cu propria persoană.

În cel mai înalt punct al acestei practici, cineva ar putea merge până acolo încât și-ar sacrifica propria viață pentru a ușura suferința altora. Ea are caracteristica unei mame iubitoare, ale cărei gânduri, cuvinte și fapte totdeauna vor fi în sensul de a slăbi suferința copilului ei bolnav.

Scopul acestei Karuna este de a ajuta la eliminarea elementului cruzimii. Cultivarea Karuna nu înseamnă doar vorbe, ci și fapte. Compasiunea este factorul care motivează facerea unui Legământ de Bodhisatta.

Trebuie să fim capabili să distingem faptul că karuna nu este doar sentimentul emoțional de supărare atunci când alții sunt în suferință, sau milă. În mod normal compasiunea este motivată de contactul vizual. Karuna, ca și celelalte trei virtuți din Brahma-Vihara, este o calitate mentală pozitivă.

Dușmanul ei apropiat este mila, mâhnirea, sau sentimentul de supărare cauzat de suferința altora. Dușmanul ei îndepărtat este cruzimea, provocarea voluntară a chinurilor și a suferinței altora.

3. Mudita
(bucuria plină de înțelegere, bucuria altruistă, apreciativă – o atitudine de „bune urări” a unei persoane)

Caracteristica ei principală este recunoașterea bucuroasă a prosperității și succesului celorlalți. Bucurându-se de acțiunile bune și meritul altora, persoana va tinde către eradicarea geloziei (issa), care altfel ar conduce la fapte imorale prin fapte, cuvinte sau gânduri. Practica mudita necesită un mare efort personal și o voință puternică.

Dezvoltarea mudita cere o evaluare sistematică, o Înțelegere Corectă și moderație. Deci, persoana ar trebui să fie tot timpul atentă la dușmanul ei apropiat, care este râsul, distracția, euforia, starea de excitare, în timp ce dușmanul îndepărtat este gelozia, invidia.

Mudita este ca bucuria unei mame de succesul și tinerețea copilului său. Un Buddhist care practică mudita va spune cu fericire „Sadhu! Sadhu! Sadhu!”, ceea ce înseamnă „foarte bine” sau „excelent” și se va bucura de meritul altora.

Bucuria altruistă are mult de-a face cu recunoștința, cu umilința, caracterul moral și loialitatea. Ea ne dă o atitudine emoțională bună față de aceia care au întreprins ceva bun, sau mai bine decât noi.

4. Upekkha
(calmul, imparțialitatea, menținerea armoniei fără a arăta nici o discriminare)

Este o senzație foarte echilibrată în vârful scării emoțiilor pozitive. Cineva poate dezvolta cea mai înaltă stare a minții prin echilibru, starea echilibrată a minții care apare la realizarea faptului că toate ființele vor culege rezultatele acțiunilor lor, bune sau rele.

Pentru a practica efectiv upekkha, persoana va trebui să studieze și să înțeleagă ce este Kamma și cum aceste acțiuni pot produce anumite rezultate. Prin înțelegerea fenomenului schimbării – natura vieții – persoana va reacționa în mod neutru față de cele opt vicisitudini ale vieții sau cele opt vânturi ale vieții, câștig – pierdere, laudă – blam, faimă – proastă reputație și fericire – tristețe.

În mod comparativ, această stare a minții este mult detașată, nepărtinitoare și este deseori înțeleasă greșit, ca fiind rece sau fără sentimente. De fapt este o stare foarte bună – pașnică, subtilă, ușoară, molcomă, liniștită și de corectitudine. Astfel, încrederea, detașarea, acceptarea și flexibilitatea iau naștere din Înțelegerea Corectă a realităților vieții.

Dușmanul ei apropiat este indiferența – o absență a sentimentelor și a emoțiilor, lenea sau energia scăzută. Dușmanul ei îndepărtat este pasiunea – o stare emoțională excitată care deranjează orice calm adevărat.

Întrebări

  1. Dacă Metta poate fi echivalată cu dragostea unei mame pentru copilul ei, Karuna – cu compasiunea mamei față de copilul ei bolnav, iar Mudita cu bucuria mamei la succesul copilului ei, ce corespondent are Upekkha în natura unei mame?
  2. În practica iubirii nemărginite, în ce mod radiază omul blândețea iubitoare dincolo de ziduri, oceane și spațiu?

Răspunsuri la Modulul 12

  1. Cele trei rele își au rădăcinile în cele zece Akusala Kamma astfel:
    1. Uciderea – domeniul urii;
    2. Furtul – domeniul lăcomiei;
    3. Necastitatea – domeniul lăcomiei;
    4. Minciuna – domeniul iluziei;
    5. Bârfa – domeniul urii;
    6. Vorbele aspre – domeniul urii;
    7. Convorbirile frivole – domeniul iluziei;
    8. Invidia – domeniul lăcomiei;
    9. Rea voința – domeniul urii;
    10. Vederile false – domeniul iluziei.
  2. Legea Kamma spune că faptele bune vor produce rezultate bune, faptele rele vor produce rezultate rele, faptele rele și bune vor produce rezultate rele și bune, faptele nici bune, nici rele nu vor produce nici un rezultat bun sau rău.

    Când cineva cere iertarea cu intenția de a se corecta și de a-și îndrepta gândirea greșită, atunci el face o acțiune meritorie și evită acțiunile demeritorii. Astfel, faptele rele trecute și faptele bune noi vor produce în viitor rezultate rele, respectiv bune. Ele pot sau nu să apară în același timp.

.

M 01
M 02
M 03
M 04
M 05
M 06
M 07
M 08
M 09
M 10
M 11
M 12
M 13
M 14
HOME