Cursuri Buddhism

Modulul 14

Cele zece Perfecțiuni

Dasa Paramita

Aici Parama înseamnă cel mai nobil, cel mai înalt, excelent. Deci Paramita sunt cele mai nobile calități, virtuțile cele mai înalte ale unui Bodhisatta. Cu alte cuvinte, Paramita sunt liniile călăuzitoare de conduită pentru a atinge Iluminarea. Practica acestor Paramita se face cu Înțelepciune (panna), Compasiune (karuna) și lipsă de egoism.

Fiecare Buddhist care dorește să atingă Nibbana - Eliberarea Finală, ar trebui să practice aceste zece virtuți. Aspiranților li se cere să se auto perfecționeze printr-o dezvoltare și cultivare zeloasă, de-a lungul a numeroase cicluri de nașteri și de morți.

1. Dana Paramita (Generozitatea)

Dana înseamnă a da sau a oferi ceea ce posezi cu o minte pură pentru bunăstarea altora. Scopul principal al Dana este micșorarea gândurilor imorale de egoism, zgârcenie sau pofte excesive, care creează suferință în Samsara.

Caracteristici: - Renunțarea;

Funcție: - A risipi lăcomia pentru lucrurile care pot fi dăruite;

Manifestare: - Non-atașament, dobândirea prosperității, o stare de existență favorabilă;

Cauza proximă: - Un obiect care poate fi dat.

Un alt obiectiv este acela de a dezvolta gânduri meritorii de lipsă de egoism, de a oferi servicii celorlalți. Cineva care dăruiește cu adevărat nu așteaptă nimic în schimb - nume, faimă sau chiar cuvântul „Mulțumesc”. El nu îl privește pe cel căruia i-a făcut un dar ca fiindu-i dator cu ceva. Nu dăruiește din teamă sau rușine și niciodată nu regretă ceea ce a făcut. El dăruiește în mod voluntar, realizând Kamma și Vipaka - cauza și efectul.

În mod natural, ca urmare a nobilelor fapte caritabile, el se va bucura de o viață fericită, prosperă și plină de noroc, oriunde ar renaște în Samsara, iar această perfecțiune a generozității îl va conduce către Eliberarea finală.

2. Sila Paramita (moralitatea)

Sila înseamnă moralitate, bună conduită ori respect al preceptelor. Sila constituie baza tuturor faptelor meritorii din cauză că un bun comportament reprezintă începutul unei vieți pure. Dintre toate variantele de pregătire Buddhistă, Sila reprezintă cel mai important pas preliminar în progresul către o viață spirituală.

Caracteristici: - Liniștire, coordonare, stabilitate;

Funcție: - Promovarea unei conduite fără pată (înlăturarea depravării morale);

Manifestare: - Puritate morală;

Cauza proximă: - Rușinea sau teama morală.

Este comparată cu un vapor de aur cu ajutorul căruia cineva poate traversa oceanul Samsarei. Fără Sila nu există Samadhi (concentrare sau meditație). Dacă lipsește Samadhi, Panna (înțelepciunea), avansarea spirituală, nu va putea fi dobândită. Cu alte cuvinte, cineva trebuie să aibă o fundație solidă, bazată pe Sila, și să practice cel puțin cele Cinci Precepte înainte de a începe meditația. Sila poate fi împărțită în două categorii:

Caritta Sila - este moralitatea „activă”, care apare la întreprinderea activităților. Ea constă în îndeplinirea îndatoririlor față de părinți, soție și copii, respectul arătat celor mai vârstnici, ajutarea celor săraci și nevoiași, respectarea bunelor maniere, a etichetei etc.

Varitta Sila - moralitatea care constă în evitare; evitarea acțiunilor, vorbelor și gândurilor rele cum ar fi uciderea, furtul etc. Deși preceptele Buddhiste nu sunt porunci, ele ar trebuie respectate de bună voie pentru pacea, fericirea și bunăstarea individului și a societății în general.

3. Nekkhamma Paramita (renunțarea)

Nekkhamma înseamnă a abandona sau a renunța la plăcerile lumești. Cu alte cuvinte înseamnă retragerea într-o viață solitară, în căutarea celui mai înalt adevăr și a păcii. Nu este ușor pentru un om al lumii să-și abandoneze proprietățile și bucuriile simțurilor deodată, dacă nu realizează adevărata natură a vieții prin intermediul propriilor experiențe.

Caracteristici: - Renunțarea la plăcerile și la existența lumească;

Funcție: - A verifica anicca (impermanența);

Manifestare: - Non-atașamentul;

Cauza proximă: - Urgența spirituală (nevoia de a realiza imediat).

Setea pentru plăcerile simțurilor este insațiabilă și de nestins. Cu cât cineva se bucură mai mult de aceste plăceri, cu atât mai însetat va deveni. Pentru a scăpa de piedicile lumești de pe drumul către Iluminare, trebuie realizată vanitatea plăcerilor materiale și căutarea delectării în Nekkhamma.

4. Panna Paramita (înțelepciunea)

Panna înseamnă înțelepciune, înțelegere corectă sau pătrundere. Nu este simpla înțelepciune sau cunoaștere, ci este înțelepciunea care duce la completa realizare a Adevărului. Panna este lumina adevărului care iluminează strălucitor cunoașterea, distrugând bezna ignoranței. Panna este cel mai minunat ochi cu ajutorul căruia cineva poate vizualiza obiectele și posibilitățile care nu pot fi văzute cu ochiul liber.

Caracteristici: - Pătrunderea sigură / penetrarea adevăratei naturi specifice (Dhamma);

Funcție: - Înlăturarea ignoranței / iluminarea obiectivului, a căii;

Manifestare: - Non-confuzia;

Cauza proximă: - A realiza Adevărul; concentrarea.

Panna poate fi împărțită în două clase:

Lokiya Panna - Înțelepciunea lumească. Toți acei Puthujjanaa - oameni ai lumii - care nu au atins nivele înalte ale vieții sfinte, pot dobândi înțelepciunea lumească. Aceasta poate fi dezvoltată în mai multe feluri, cum ar fi învățarea diferitelor arte sau științe, ascultarea Dhamma, asocierea cu cei înțelepți, angajarea în conversații, discuții și dezbateri profitabile, citind mult și călătorind mult.

Lokuttara Panna - Înțelepciunea supralumească. Toți aceia care au atins cele patru nivele ale vieții sfinte pot dobândi stările de înțelepciune supralumească. Această stare de înțelepciune poate fi dezvoltată prin realizarea celor Patru Adevăruri Nobile și a Legii Apariției Interdependente, prin atingerea celor Patru Căi și a Fructelor.

Pentru a atinge această stare de înțelepciune supralumească, cineva trebuie să aibă o mai largă experiență în cel mai înalt nivel al meditației, în mod particular asupra celor Trei Caracteristici ale vieții sau în oricare alt subiect de meditație, potrivit propriului temperament.

5. Viriya Paramita (energia)

În sens literal, viriya înseamnă virilitate, perseverență, efort sau energie. Nu înseamnă energie fizică, ci vigoare mentală, care este una din cele mai importante caracteristici ale unui Bodhisatta.

Caracteristici: - Străduința;

Funcție: - A fortifica, a întări, a da curaj;

Manifestare: - Neoboseala;

Cauza proximă: - Existența unei ocazii de a face ceva.

Persoana care posedă Viriya nu se oprește din ceea ce face la jumătatea drumului din cauza obstacolelor, a dezamăgirii sau a lenei. Ea nu amână treaba care trebuie făcută azi pentru mâine. Nu pierde timpul prețios. Își începe treaba imediat, fără a aștepta apariția unei oportunități sau a unei zile prielnice. Nu încearcă niciodată să scape de activitățile zilnice invocând numeroase motive cum ar fi frigul, căldura excesivă sau ploaia.

Persoana energică își dublează eforturile atunci când întâlnește o opoziție. Își mărește curajul atunci când trebuie să facă față obstacolelor. Muncește din greu zi și noapte până când își atinge scopul.

6. Khanti Paramita (răbdarea)

Khanti înseamnă răbdare, capacitate de a îndura și a suporta. Înseamnă suportarea suferinței cauzate de ceilalți și a răului făcut de alții.

Caracteristici: - Acceptarea;

Funcție: - A suporta ceea ce este de dorit, ca și ceea ce nu este de dorit;

Manifestare: - Toleranță;

Cauza proximă: - Înțelepciunea, înțelegerea unor lucruri ca cele Trei Caracteristici, Kamma etc.

Dacă cineva îl ocărăște, îl insultă sau chiar îl atacă pe un Bodhisatta, acesta nu va deveni mânios. El nu va permite nici unui gând de răzbunare să pătrundă în mintea lui. Prin această virtute el încearcă să-l pună pe cel care face rău pe calea cea dreaptă și îndreaptă către el gânduri de iubire și compasiune.

Când un Bodhisatta este rănit de cineva, el își exercită Khanti într-o așa măsură încât ia vina asupra lui, gândind: „Această provocare este un rezultat al propriilor mele acțiuni dintr-o viață anterioară. Deci nu ar fi corect să port gânduri de reavoință către cel care m-a rănit și este el însuși o ființă umană.”

„În această lume ura nu este niciodată potolită de ură. Ura este potolită numai de iubire. Aceasta este legea străveche.”

Pentru a practica Khanti, cineva trebuie să fie capabil să-și controleze propriul temperament prin înțelegerea corectă a adevăratei naturi a vieții. Unii oameni își pierd temperamentul chiar în legătură cu unele lucruri minore. Ei au concepția greșită că a-ți pierde temperamentul este un semn al autorității pentru a-i supune pe ceilalți.

Dar nu trebuie uitat că a-ți pierde firea înseamnă nu numai a-ți pierde propria pace, fericire, sănătate, frumusețe, prietenie și popularitate, ci mai înseamnă și pierderea înțelegerii corecte, care permite distingerea binelui de rău.

7. Sacca Paramita (adevărul)

Sacca înseamnă a rosti adevărul sau a-ți ține promisiunile. Aici Sacca nu înseamnă doar simpla spunere a adevărului, ci și îndeplinirea angajamentelor sau păstrarea cuvântului dat, chiar și până la moarte. Bodhisatta respectă Sacca ca fiind principiul lor călăuzitor.

Caracteristici: - A nu rosti neadevăruri;

Funcție: - A verifica dacă lucrurile sunt în concordanță cu faptele;

Manifestare: - Desăvârșire;

Cauza proximă: - Cinstea.

Cineva care practică Sacca nu numai că se abține de la a spune neadevăruri, dar de asemenea evită și celelalte vorbe rele, cum ar fi bârfa, cuvintele aspre și conversațiile frivole. Nu rostește cuvinte calomnioase care pot răni și pot rupe prietenia, unitatea și armonia celorlalți. Folosește cuvinte care sunt politicoase, bune, blânde, sincere și plăcute tuturor ființelor.

8. Adhitthana Paramita (determinarea)

Adhitthana înseamnă determinare, hotărâre sau fixarea asupra unui anumit scop. Adhitthana poate fi privită ca fiind fundația pentru toate celelalte perfecțiuni, din cauză că fără o determinare fermă cineva nu va putea îndeplini toate celelalte Paramita.

Caracteristici: - A fi în căutarea celor necesare pentru Iluminare;

Funcție: - Depășirea greutăților;

Manifestare: - A fi de nezdruncinat de le ceea ce este de dus la bun sfârșit;

Cauza proximă: - Cele necesare dobândirii Iluminării.

O persoană cu o minte care fuge încoace și încolo nu va putea avea succes în orice ar încerca să facă. Cineva trebuie să aibă o voință de fier, o hotărâre de nezdruncinat pentru a depăși orice dificultăți sau greutăți pentru a dobândi succesul. Acela care are o minte nehotărâtă va renunța ușor la ceea ce și-a propus, înainte de a obține un rezultat.

9. Metta Paramita (blândețea iubitoare)

În limba Pali mitta înseamnă prieten. Astfel, Metta înseamnă prietenie, bunăvoință, a fi binevoitor, blândețe iubitoare, sau a-i privi pe ceilalți ca pe proprii prieteni.

Caracteristici: - A promova bunăstarea tuturor ființelor;

Funcție: - A lucra pentru bunăstarea lor, a înlătura resentimentele;

Manifestare: - Blândețea, bunătatea;

Cauza proximă: - Vederea părții bune a ființelor.

În timp ce dragostea pasională duce numai la o fericire temporară, la neliniștea minții și uneori chiar la diferite suferințe, blândețea iubitoare produce o fericire permanentă, o binecuvântare și o pace a minții.

De asemenea, Metta este o caracteristică fundamentală a Bodhisatta, care cuprinde toate celelalte ființe ca pe proprii frați și surori, fără a face nici o distincție de rasă, castă, credință sau culoare. Această Metta este aceea care îl face pe Bodhisatta să renunțe la lume pentru binele și fericirea umanității.

Metta trebuie să fie extinsă către toți, indiferent de puterea lor, sex, vârstă, religie, rasă sau credințe, mari și mici, văzuți și nevăzuți, către aceia care se află departe sau aproape.

10. Upekkha Paramita

Upekkha este liniștea, imparțialitatea sau păstrarea unui bun echilibru al minții. Aceasta este cea mai dificil de practicat de către o ființă lumească, dintre toate cele zece perfecțiuni. Dar un Bodhisatta respectă această perfecțiune fără cel mai mic sentiment de atașament sau detașare, de favorizare sau defavorizare față de orice ființă. În mod particular, el își păstrează mintea în echilibru, fără a fi mișcat sau influențat de „Attha Loka Dhamma” - cele opt vicisitudini ale vieții (câștigul și pierderea, faima bună și rea, lauda și critica, fericirea și suferința).

Caracteristici: - Promovarea aspectului neutralității;

Funcție: - A vedea lucrurile în mod imparțial, de exemplu cele 8 vânturi;

Manifestare: - Micșorarea atracției și a repulsiei;

Cauza proximă: - Înțelegerea Kamma.

Toate aceste Opt Condiții Lumești se rotesc ca o roată în viața fiecăruia. Dacă ne întâlnim cu primele patru condiții ale acestor patru perechi de vicisitudini, nu ar trebui să ne simțim prea încântați; de asemenea, dacă ne întâlnim cu opusul lor, nu trebuie să fim prea triști, Trebuie să fim fermi ca o stâncă care nu este mișcată de vânt. Trebuie să fim imperturbabili și la fericire și la necaz.

Întrebări

  1. În ce fel cele trei calități: înțelepciune, compasiune și lipsă de egoism sunt arătate în dana, sila, nekkhamma și khanti?
  2. De ce sacca este privită ca fiind principiul călăuzitor al tuturor Bodhisatta, iar adhitthana ca fundația tuturor celorlalte perfecțiuni?

Răspunsuri la Modulul 13

  1. Upekkha, sau liniștea, este calitatea unei mame al cărei copil a crescut, s-a căsătorit și are propria lui familie. Ea este imparțială, nu ține partea nimănui și nu intervine în afacerile și viața copilului ei.
  2. Metta este radiată în egală măsură către:
    • sine;
    • prieteni (persoane intime sau la care ținem);
    • dușmani (persoane neplăcute sau ostile);
    • persoane neutre;
    dorind în mod mental binele pentru toți aceștia.

Fie ca ei să se elibereze de dușmănie și pericol,
Fie ca ei să se elibereze de suferința mentală,
Fie ca ei să se elibereze de suferința fizică,
Fie ca ei să se îngrijească de ei înșiși cu fericire.

.

M 01
M 02
M 03
M 04
M 05
M 06
M 07
M 08
M 09
M 10
M 11
M 12
M 13
M 14
HOME