Cursuri Buddhism

Modulul 5

Nobila Cale Octuplă

Nobila Cale Octuplă (Ariya Atthangika Magga), descoperită de Buddha însuși, este singura cale către Nibbana. Ea evită extremele auto-ascezei, care slăbește intelectul și auto-indulgenței, care întârzie progresul spiritual.

Ea constă în următorii opt factori:

  1. Înțelegerea Corectă – Samma Ditthi;
  2. Gândirea Corectă – Samma Sankappa;
  3. Vorbirea Corectă – Samma Vaca;
  4. Acțiunea Corectă – Samma Kammanta;
  5. Existența Corectă – Samma Ajiva;
  6. Efortul Corect – Samma Vayama;
  7. Atenția Corectă – Samma Sati;
  8. Concentrarea Corectă – Samma Samadhi.
  1. Înțelegerea Corectă reprezintă cunoașterea celor Patru Adevăruri Nobile. Cunoașterea în ceea ce privește insatisfacția, cunoașterea în ceea ce privește originea insatisfacției, cunoașterea în ceea ce privește încetarea insatisfacției, cunoașterea în ceea ce privește practica care duce la încetarea insatisfacției. Cu alte cuvinte, este înțelegerea sinelui așa cum este el. Ideea fundamentală a Buddhismului este Înțelegerea Corectă. Astfel Buddhismul se bazează pe cunoaștere și nu pe credința nerațională.
  2. Gândirea corectă are trei aspecte. Sunt Gânduri de Renunțare (Nekkhamma Sankappa), care sunt opuse dorințelor neînfrânate; Gânduri Binevoitoare (Avyapada Sankappa), care sunt opuse rea-voinței, și Gânduri Inofensive (Avihimsa Sankappa), care sunt opuse cruzimii. Aceste gânduri au tendința de a purifica mintea.
  3. Vorbirea Corectă ține de abținerea de la neadevăruri, de la bârfe, vorbe aspre, discuții frivole. Vorbirea Corectă este plină de elemente ale Adevărului, Benefice, Plăcute, spuse la timp, venite din inimă.
  4. Acțiunea Corectă înseamnă abținerea de la a lua viața, abținerea de la a fura, de la acte sexuale imorale, de la a consuma intoxicanți care cauzează lipsa vigilenței. Cultivarea Blândeții Iubitoare, a Compasiunii și Generozității, a restrângerii simțurilor, sunt în concordanță cu Acțiunea Corectă.
  5. Existența Corectă reprezintă modul în care o persoană își duce traiul în mod corect, abandonând o existență necinstită. Există cinci tipuri de afaceri care ar trebui abandonate de un discipol laic. Acestea sunt: afacerile cu arme, comerțul cu ființe vii (oameni sau animale), afacerile cu animale (inclusiv înmulțirea animalelor pentru hrană), comerțul cu substanțe intoxicante (droguri sau băuturi) și comerțul cu otrăvuri. O conduită ipocrită reprezintă o existență greșită pentru călugări.
De asemenea, pentru călugări, o existență greșită include și citirea semnelor de palme, diverse vrăji, recitarea farmecelor pentru protecția caselor, ghicirea viitorului bazată pe viziuni și dăruirea de amulete pentru protecție.
  6. Efortul Corect cuprinde patru părți: străduința de a renunța la calitățile rele sau inabile care deja au apărut; străduința de a preveni apariția acestor calități, străduința de a dezvolta noi calități bune și străduința de a promova calitățile bune care sunt deja apărute.
  7. Atenția Corectă cuprinde de asemenea patru părți. Ea reprezintă atenția sau vigilența în ceea ce privește corpul, sentimentele / senzațiile, mintea și calitățile mentale. Vigilent și plin de atenție, omul lasă deoparte lăcomia și suferința în legătură cu lucrurile lumești. Cele patru părți de mai sus mai sunt numite și „cele patru mari cadre de referință” - atunci când sunt dezvoltate și urmate, aduc cei șapte factori ai deșteptării la forma lor maximă. Cei șapte factori ai deșteptării, atunci când sunt dezvoltați și urmați, aduc cunoașterea clară și renunțarea, la forma lor maximă.
  8. Concentrarea Corectă reprezintă claritatea și ascuțimea minții.

Atunci când cineva se retrage din senzualitate, din calitățile mentale care nu sunt bune, care intră și rămâne în jhana (o stare meditativă de adâncă senzitivitate și imobilitate a minții - „absorbție”), atunci acea persoană experimentează încântarea și plăcerea (prima jhana), încântarea și plăcerea născute din liniștea sufletească (a doua jhana), pașnic, atent și pe deplin alert, senzitiv în mod fizic la plăcere (a treia jhana) și pura pace sufletească și atenție (a patra jhana).

Există patru dezvoltări ale concentrării.

Există o dezvoltare a concentrării care, atunci când este practicată și urmată,

Primii doi factori sunt grupați în Înțelepciune – Panna, următorii trei în Moralitate – Sila, iar ultimii trei în Concentrare – Samadhi.

Aceste Căi Corecte individuale sunt menite a fi parcurse împreună, în același timp, după cum este și numele lor: Nobila Cale Octuplă. La nivelul de dezvoltare inițial, se urmează ordinea Sila, Samadhi și Panna, cele trei stadii ale Căii. Toate aceste stadii sunt întrupate în următorul vers:

Sabba Papassa Akaranam, Kusalassa Upasampada
Sacitta Pariyodapanam, Etam Buddhana Sasanam.

A înceta tot răul, a face ceea ce este bun,
A-ți curăța mintea, acesta este sfatul tuturor Buddha.

Sila, sau Moralitatea, reprezintă primul stadiu.

Fără a ucide sau a răni vreo ființă vie, aspirantul trebuie să fie blând și plin de compasiune față de toți. Abținându-se de la a fura, el trebuie să fie corect și cinstit în toate chestiunile. Abținându-se de la un comportament sexual imoral, el trebuie să fie pur și cast. Evitând vorbirea falsă, el trebuie să rostească numai adevărul. Evitând băuturile dăunătoare care provoacă lipsa vigilenței, el trebuie să fie cumpătat și sârguincios.

Orice adept al lui Buddha trebuie să urmeze zilnic aceste cinci precepte. După cum circumstanțele permit, el poate avansa încă un pas și să respecte cele opt sau chiar cele zece precepte.

Fiind adânc înrădăcinat în teritoriul Sila, el pornește pe calea practicii mai înalte a Samadhi, controlul și cultivarea minții, al doilea stadiu al Căii. Samadhi reprezintă ascuțimea minții, concentrarea ei într-un punct.

Deși cu mintea purificată, încă mai pot exista tendințe de a da frâu liber pasiunilor, întrucât prin concentrare pasiunile sunt doar adormite. Ele se pot ridica la suprafață în cele mai neașteptate momente.

Și Disciplina, și Concentrarea sunt esențiale, dar Pătrunderea, Intuiția, Înțelegerea – Vipassana Panna este aceea care permite ca lucrurile să fie văzute așa cum sunt ele. Acesta este stadiul final al drumului către Nibanna.

Cu mintea concentrată el privește lumea pentru a obține o viziune corectă asupra vieții. El meditează acum la cele Trei Caracteristici (Tilakhana): Caracterul trecător (Anicca), Suferința (Dukkha) și inexistența unui suflet permanent (Anatta). El înțelege că toate lucrurile condiționate, interdependente sunt trecătoare (Sabbe Sankhara Anicca), toate lucrurile condiționate sunt aducătoare de suferință (Sabbe Sankhara Dukkha) și că toate lucrurile condiționate și necondiționate sunt lipsite de suflet (Sabbe Dhamma Anatta). Din aceste trei caracteristici, el ia una care îl atrage mai mult și își dezvoltă pătrunderea și înțelegerea în acea direcție particulară, până când va ajunge la acea zi glorioasă în care va realiza Nibbana pentru prima oară în viață, după ce a distrus primele trei opreliști (Samyojana) – auto-înșelarea (Sakkaya Ditthi), Îndoiala (Vicikiccha) și Slăbiciunea față de ritualuri și ceremonii greșite (Silabbata-paramasa).

În acest stadiu el este numit Sotopanna – unul care a intrat în Curentul care duce la Nibbana. Din cauză că nu a înlăturat toate Piedicile, el va mai renaște de cel mult șapte ori.

Întărindu-se cu un curaj proaspăt rezultat din scurta licărire a Nibbanei pe care a întrezărit-o, el cultivă o Pătrundere și mai adâncă și astfel devine un Sakadagami – unul care se mai întoarce doar o singură dată – prin slăbirea a încă două Piedici, și anume dorințele simțurilor (Kamaraga) și reavoința (Patigha). El este numit Sakadagami din cauză că va mai renaște doar o singură dată, în caz că nu atinge starea de Arhat.

În cel de-al treilea stadiu al Sfințeniei – Anagami – Cel care nu se mai întoarce niciodată – el înlătură complet cele două Piedici arătate mai sus. După aceasta, el nu se mai întoarce în această lume, nici nu caută renașterea într-un ținut celest, întrucât nu mai are dorințe pentru plăcerile simțurilor. După moarte el renaște în „Sălașurile Pure” (Suddhavasa), un loc destinat exclusiv pentru Anagami și Arhați.

Acum călătorul zelos, încurajat de succesul fără precedent al strădaniilor sale, face pasul final prin distrugerea ultimelor cinci Piedici: atașamentul față de ținutul Formelor (Ruparaga), atașamentul față de ținutul fără Forme (Aruparaga), trufia (Mana), neliniștea (Uddhacca) și Ignoranța (Avijja) – și devine un Sfânt Perfect prin atingerea stării de Arhat.

După această realizare, el mai trăiește atât cât mai dăinuie forțele Kammice Reproductive ale sale. La dezintegrarea corpului, el atinge Parinibbana.

Întrebări

  1. De ce Înțelegerea Corectă este plasată prima printre celelalte atunci când Sila este aleasă pentru începerea dezvoltării?
  2. Un punct important în comparația cu învățăturile celorlalte religii este acela că Buddha a recomandat, pe lângă evitarea răului și facerea de bine, purificarea minții. De ce?

Răspunsuri la Modulul 4

  1. Răspunsul la chestiunea insatisfacției în viață poate fi descoperit numai în interiorul minții și al corpului unei persoane. Deci omul trebuie să privească mai mult în interior pentru a realiza Adevărul și nu numai să caute în exterior.
  2. Necunoașterea (Ignoranța) faptului că lucrurile sunt impermanente și agățarea de ele.

.

M 01
M 02
M 03
M 04
M 05
M 06
M 07
M 08
M 09
M 10
M 11
M 12
M 13
M 14
HOME