Cursuri Buddhism

Modulul 1

Lecții și valori ale doctrinei Kamma

Introducere

Doctrina Kamma este o învățătură centrală a Buddhismului. Nu putem pretinde că am înțeles Buddhismul dacă nu am înțeles doctrina Kamma. Obiectivul acestui curs este de a identifica:

  1. Ce putem învăța din lecțiile oferite de Legea Kamma;
  2. Care sunt valorile pe care le putem dezvolta în viață prin înțelegerea corectă a doctrinei Kamma.

În acest curs metoda constă în prezentarea a opt lecții din Doctrina Kamma și valorile corespunzătoare lor. De asemenea vom cita și unele Sutta relevante din Canonul Pali, pentru a îmbunătăți suportul fiecăreia din cele opt lecții.

Definiții de bază

În principiu, Doctrina Kamma înseamnă Legea Acțiunii (Kamma) și a Reacțiunii / Efectului (Vipaka). Nu ar exista niciun sens în cele Patru Adevăruri Nobile dacă nu ar exista Legea Kamma - Suferința și Cauza suferinței, Sfârșitul suferinței și Calea care duce către sfârșitul suferinței.

Într-adevăr cele Patru Adevăruri Nobile sunt manifestări ale Legii Kamma. „Suferința” reprezintă Vipaka pentru „Cauza Suferinței” (Kamma). A merge pe „Calea care duce către sfârșitul suferinței” reprezintă Kamma, iar „Sfârșitul suferinței” este Vipaka.

Legea Kamma nu este controlată de către Buddha, nici nu a fost creată de către el. Fie că Buddha există sau nu, Doctrina Kamma există.

Cele 5 Niyama

În Simsapa Sutta (SN 56.31) Buddha îi întreabă pe discipolii lui ce cuprinde o cantitate mai mare – frunzele din mâna lui sau frunzele care sunt în întreaga pădure. La această întrebare discipolii au răspuns că frunzele din pădure sunt în număr mult mai mare. Apoi Buddha le-a spus că ceea ce el i-a învățat este echivalent cu frunzele din mâna lui, comparativ cu toate cunoștințele lui, care sunt ca frunzele din toată pădurea. În orice caz, aceste cunoștințe sunt de ajuns pentru ca ei să practice și să atingă Iluminarea.

Kamma nu este singura lege pe baza căreia se conduce lumea. Există cinci Ordine Universale care guvernează lumea.

  1. Utu Niyama – ordinul fizic, anorganic – care guvernează fenomenele fizice și chimice, cum ar fi cauzele vânturilor și ale ploilor, natura căldurii etc.;
  2. Bija Niyama – ordinul fizic, organic – care guvernează aspectul biologic și genetic, cum ar fi germenii, semințele, celulele etc.;
  3. Kamma Niyama – ordinul acțiunii și al rezultatului acesteia;
  4. Dhamma Niyama – ordinul normei – care guvernează fenomenele naturale, cum ar fi gravitația, cutremurele etc.;
  5. Citta Niyama – ordinul minții – care guvernează procesele conștiinței și forța minții în contextul puterilor psihice.

~ Abhidhammavatara ~

Astfel, devenirea unei ființe nu e cauzată numai de o singură lege, ci de toate cele cinci Ordine. Procesul de fertilizare a unui ovul necesită anumite condiții și gandhaba – factorul viață – pentru a produce o nouă viață.

Kamma poate să nu fie factorul dominant în fiecare eveniment și nu totul se datorează aceste legi. De exemplu, dacă te arde soarele în timp ce te plimbi pe plajă nu are nimic de-a face cu Kamma. Este rezultatul unei reacții naturale.

Cetana paccaya Kamma

Intenția sau volițiunea (cetana) condiționează Kamma. Acțiunile făcute fără nicio intenție nu vor avea un efect kammic; de exemplu dacă loviți din greșeală o vază, iar aceasta cade de la geam omorând pe cineva când ajunge jos. Acțiunea este făcută neintenționat, deci nicio Kamma nu va fi creată.

O acțiune poate fi de patru feluri:

  1. Acțiune bună, morală, care este însoțită de auto-control și atenția care discerne, făcută cu inima împăcată și plină de Blândețe-iubitoare, Compasiune, Liniște și Seninătate.
  2. Acțiune rea, imorală, care este asociată lăcomia, ura și iluzia.
  3. Un amestec de intenții bune și rele.
  4. O acțiune nici morală, nici imorală, de exemplu a face semn cu mâna; pur și simplu un gest, care nu conține nicio intenție.

Lecția 1: Lecția Faptelor (1)

Aici, fapta se referă la acțiunea mentală, verbală și fizică.

a. Dincolo de credință

„Ceea ce practic, vă învăț și ceea ce vă învăț, practic.” - a spus Buddha. Buddhismul nu este o religie în care să ai credință, ci în care să trăiești. Deci un Buddhist este o persoană „care face”, nu una „care crede”. Buddhismul se bazează pe viață și astfel el poate fi practicat.

„Dacă un lucru nu ar fi fost practic, nu l-aș fi menționat; exact ca frunza copacului Simsapa”, a spus Buddha.

Buddha nu a dorit ca noi doar să credem în Învățăturile lui, pentru că Dhamma este „Ehipassiko” - „vino și vezi”. Nu există superstiții sau credințe rituale în Dhamma, întrucât o credință fără fond nu are nicio valoare și nu face decât să inspire teamă, care împiedică progresul spiritual.

Ultimul mesaj al lui Buddha - „Străduiți-vă înainte cu hărnicie” – dovedește că Dhamma nu este bazată pe credință ci pe fapte. Buddhismul vă cere să înțelegeți, nu să credeți. Dacă nu înțelegeți ceva, lăsați-o pe mai târziu; când condițiile vor fi bune, atunci veți fi capabil să înțelegeți Adevărul.

b. Substanța înaintea Formei

Substanță înseamnă acțiune semnificativă, plină de înțeles.

Odată, unii guru religioși s-au plâns că Buddha le convertește discipolii.

„Nu este în intenția mea să-i convertesc. Este de datoria mea să le spun ceea ce este bun, moral și ceea ce este rău; doar de ei depinde decizia de a acționa corespunzător, într-o manieră care-i va duce la fericire și la eliberarea de suferință”, a răspuns Buddha.

Acțiunile semnificative sunt acele fapte care sunt benefice, care nu pot fi blamate și care sunt lăudate de către înțelepți. Atunci când sunt întreprinse, ele conduc la fericirea proprie și a celorlalți. De asemenea, ele sunt acțiuni care nu sunt motivate de lăcomie, ură și iluzie; care vin din interior și nu din exterior; de exemplu cele 10 Kusala Kamma.

Nu privi la ceilalți, la ce au făcut sau nu au făcut,
ci privește la tine, la cei ai făcut și mai ai de făcut.

~ Dhammapada 50 ~

Întrebări

  1. De către ce este condiționată Kamma?
  2. Ce sunt faptele semnificative?

.

M 01
M 02
M 03
M 04
M 05
M 06
M 07
M 08
M 09
M 10
M 11
M 12
M 13
M 14
HOME