Cursuri Buddhism

Modulul 13

Lecția 5: Lecția efortului (1)

„De ce nu sunt ales pentru a deveni iluminat?” l-a întrebat un discipol pe Buddha.

„Unde locuiești tu?” a întrebat Buddha.

„Locuiesc în Sarasvasti, capitala regatului Kosala.”

„Dar nu arăți ca un Kosalan.”

„De fapt sunt din Rajagaha, regatul Magadha.”

„Ai rude în Rajagaha?”

„Da, am. Familia, rudele și prietenii mei locuiesc acolo.”

„Cunoști drumul înapoi către Rajagaha?”

„Bineînțeles. Cunosc foarte bine calea de întoarcere. Sunt un foarte bun cunoscător al drumului. Chiar dacă m-ai lega la ochi, tot aș putea ajunge acolo.”

„Cum așa?”

„Este din cauză că am călătorit foarte des.”

„Dacă ar fi o persoană care ți-ar cere să-i arăți drumul către Rajagaha, i-ai ascunde ceva?”

„De ce să-i ascund ceva, nu e nimic de ascuns. Îi voi spune exact cum să ajungă de aici până acolo.”

„Dacă așa stau lucrurile, nu ai niciun motiv să ascunzi nimic. Deci spui că toți aceia care vin și te întreabă despre drumul către Rajagaha, în cele din urmă vor ajunge acolo?”

„Cu siguranță că nu toți vor ajunge. Unii doar întreabă, dar nu se gândesc serios să plece. Unii întreabă, dar nu sunt capabili să ajungă, din cauză că nu m-au ascultat cu atenție.”

„Cred că este responsabilitatea ta, întrucât nu ai fost clar în explicațiile tale.”

„Nu, am fost foarte clar, totuși ei nu au ajuns la destinație. Nu este greșeala mea.”

„Tot așa nici eu nu am nimic de ascuns și nu există niciun motiv pentru care aș ascunde ceva. Totdeauna am vorbit oamenilor despre Dhamma și despre calea către iluminare. Unii nu au practicat învățăturile mele, sau nu au depus efortul și silința necesare. Cum ar fi putut ei ajunge până la capăt? Nu este greșeala mea, eu cunosc perfect această cale.”

După ce am învățat lecțiile Faptelor, ale Condiționalității, ale Proprietății și Alegerii, este timpul Efortului. Fără el, primele patru lecții devin doar niște lucrări academice, teoretice. Chiar dacă lecția Efortului nu este pusă la început, asta nu înseamnă că are o mai mică importanță.

Ce este Efortul? Nu este ceva care poate fi măsurat cântărindu-l sau apreciindu-i mărimea. Nu înseamnă că dacă vom mânca mai mult vom avea mai mult efort, nici nu poate fi cuantificat după înălțime. Nu se termină după ce a fost folosit. De fapt, cu cât facem mai mult efort, cu atât mai mult el se multiplică și crește. Este un rezervor fără sfârșit aflat adânc în interiorul nostru.

Nu este neapărat nevoie ca efortul să se manifeste activ. Starea lui pasivă, cum ar fi efortul de a rămâne tăcut, poate fi mai dificil și mai greu de sesizat decât un efort activ. Efortul trebuie dezvoltat în ambele aspecte, mental și fizic, în activitățile spirituale și în cele de zi cu zi.

Transpunerea Alegerilor

Ceea ce alegem să facem va determina în cele din urmă ceea ce vom deveni și vom avea. Alegerile devin predecesoare ale acțiunilor și ale rezultatelor noastre. Știm dincolo de orice îndoială că alegerile sunt foarte deschise și că nimeni și nimic nu ne poate opri de la a fi fericiți sau mânioși. Nimeni nu ne poate împiedica, așa cum am văzut, de la orientarea către scopul propus, de la a alege ceea ce dorim să ducem la îndeplinire și nu există nimic care să ne mărginească în atingerea visului nostru.

Provocarea constă în a fi capabili să alegem corect. Dar toate acestea sunt imposibile fără elementul Efort. O alegere lipsită de efort va rămâne doar o alegere. Faptele și Alegerile devin lipsite de sens fără Efort. De asemenea, Proprietatea devine neînsemnată fără efort. Numai Efortul poate face diferența aici. Condițiile potrivite pot apărea cu ajutorul efortului.

Efortul vine numai după alegere. Trebuie să avem un scop, un obiectiv superior, important, și să alegem cum anume să atingem acel obiectiv. După discriminarea și stabilirea priorităților este timpul acțiunii. Acțiunea înseamnă depunerea Efortului corect pentru a realiza obiectivul. Efortul nu înseamnă numai a munci din greu, ci a munci în mod inteligent.

Gândiți cum veți acționa și acționați așa cum ați gândit. Trebuie să înțelegem importanța transpunerii alegerilor în practică, aplicând Efortul potrivit pentru atingerea scopului propus. Buddha a petrecut 9 eoni gândindu-se la scopul iluminării, 7 eoni vorbind despre ea, 4 eoni și 100.000 de kappa acționând și spunând despre cum să devii un Buddha. Conform afirmațiilor lui, pentru a deveni Buddha, el s-a străduit să dobândească cele 10 perfecțiuni și, în final, a atins starea Samma-Sam-Buddha (Cel pe Deplin Iluminat). Să ne punem următoarele întrebări: „Am avut eu seriozitate și dăruire în viață?”; „Am gândit destul pentru a pune roata în mișcare?”

Chiar dacă uneori alți oameni pot face alegeri pentru noi, și în acest caz trebuie să depunem efort pentru a le duce la îndeplinire. „Străduiți-vă în continuare cu dăruire. Fie ca Dhamma să vă fie ca o lumină și fie ca voi să vă fiți vouă înșivă ca o lumină călăuzitoare.”

Efortul este întotdeauna însoțit de calități cum ar fi perseverența și hotărârea. Prin puterea efortului susținut, persoana nu va cunoaște ce este acela eșecul sau oboseala. Efortul corect ne păzește de relele care nu au apărut încă și ne ajută să le abandonăm pe cele deja apărute. De asemenea, Efortul corect dezvoltă anumite calități bune care nu au mai fost dezvoltate și le menține pe acelea care sunt dezvoltate deja.

Nouă din cei 30 de factori ai Iluminării (Bodhipakkhiyadhamma) se bazează pe elementul Efort. Ei sunt: cele patru Eforturi Corecte, Efortul în cele patru Baze ale Puterii, Efortul în cele Cinci Facultăți, Efortul în cele Cinci Tării, Efortul în cei șapte Factori ai Deșteptării (Bojjhanga) și Efortul Corect din Nobila Cale Octuplă.

Trebuie să ne transpunem alegerile în efort. Trebuie să facem, nu să visăm cu ochii deschiși. Ne putem dori bunăstare, sănătate, prietenie, virtuți și înțelepciune, dar toate acestea nu pot fi obținute prin promisiuni, rugăciune sau speranță. A face ceva înseamnă să știi ce vrei, unde vrei să ajungi și cum să ajungi acolo.

Cele mai mari piedici și îngrijorări sunt suferința și riscul prin care trebuie să trecem. Să ne concentrăm asupra scopului. Dacă suntem în competiție cu propria persoană, nu avem nimic de pierdut. Dacă noi pierdem, atunci cine câștigă? Tot noi suntem aceia care câștigă.

Efortul înseamnă de asemenea și a lucra la propria salvare. Nu cerem și nu sperăm ca miracole să se întâmple. De fapt, nici nu există miracole în lume; „miracolele” fac parte din ordinea naturală a universului. Buddha a menționat trei tipuri de miracole:

  1. Miracolul fenomenelor fizice, care nu este decât manipularea legilor naturii. Această exploatare a științelor naturii nu mai constituie astăzi un miracol.
  2. Miracolul minții, abilitatea de a ști ce gândesc ceilalți, fapt care nu are nicio legătură cu realitatea și cu virtutea. Acesta este atât de neserios, întrucât nu reflectă adevărul.
  3. Miracolul instruirii, care reprezintă cuvintele și acțiunile ce îi ghidează, îi învață și îi motivează pe alți oameni să se îndrepte către Iluminare.

Puneți-vă întrebarea: mergeți la un altar și vă rugați pentru a lua un examen. Când în cele din urmă l-ați luat cu succes, vă veți întoarce la altar și veți spune: „Îți mulțumesc, Buddha, pentru că m-ai ajutat.”, sau veți mulțumi vouă înșivă pentru munca și efortul pe care l-ați depus?

Era odată un om, credincios convins într-un anume zeu. Într-o zi, o mare inundație se abătu asupra orașului său. Inițial, când apa încă nu trecea de brâu, el s-a rugat foarte mult la zeul lui pentru ajutor. Toți ceilalți începură să se mute către locuri mai înalte, dar el credea în continuare că zeul îl va ajuta. Când apa a ajuns până la gât, nemaiputând să fugă, s-a cățărat pe acoperișul casei. Mai târziu, o barcă de salvare a venit să-l ajute, dar el a insistat că în cele din urmă zeul însuși îl va ajuta. La sfârșit, când s-a înecat, l-a învinovățit pe zeu: „De ce m-ai abandonat?” „Nu, nu te-am abandonat”, a răspuns zeul, „Eu ți-am trimis ajutoare, dar tu n-ai făcut niciun efort să te ajuți.”

Lucruri de reținut

1. Lucrați în mod inteligent și din greu.

Perfecțiunea nu vine din a practica și iar a practica, ci din a practica în mod perfect. Amintiți-vă cele patru tipuri de sacrificii; trebuie să alegeți să faceți mult pentru a obține mult.

2. Trebuie să aveți un simț al echilibrului.

Moderați-vă efortul cu înțelepciunea. O coardă de chitară care este prea strânsă sau prea slabă nu produce cel mai bun sunet. Vă mai amintiți cum Ven. Ananda s-a străduit atât de mult pentru a obține Iluminarea, care i-ar fi permis să participe la primul Conciliu Buddhist? El nu a fost în stare să-și atingă scopul și s-a hotărât să ia o pauză. Pe când se întindea, Iluminarea a venit la el, atunci când mintea îi era calmă și echilibrată.

3. Practicați în ritmul vostru, nu conform ritmului altora.

Să ne cunoaștem propriile limite și capabilități. Să nu fim dezamăgiți atunci când nu suntem la fel de buni ca alții. Dacă în viață am dat tot ce-i mai bun din noi, oricât de mult sau de puțin am înainta, este un succes. Nu toată lumea, după ce a absolvit, trebuie să continue cu masteratul și apoi cu doctoratul. Dacă nu face acest lucru, nu va fi considerat o persoană cu mai puțin succes. De fapt, chiar momentul în care depunem un efort pentru a ne atinge scopul, este deja un succes.

4. Folosiți-vă de lucrurile înconjurătoare pentru sprijin.

Nu depindeți numai de propriul efort manual. Explorați și folosiți lucrurile înconjurătoare pentru a vă atinge obiectivul. Folosind un mediu electronic pentru a împărtăși Dhamma nu înseamnă că intențiile noastre au mai puțină valoare. Atunci când meditați așezați, unul din cei mai importanți factori este confortul. Într-o atmosferă confortabilă, va fi mult mai ușor să depuneți efortul necesar pentru cultivarea minții, fără prea multe piedici. Un alt factor de sprijin foarte important, care nu trebuie uitat, îl constituie prietenii spirituali (Kalyana Mitta), care vă pot ghida din exterior.

Răspunsuri la modulul 12

  1. Atunci când ne concentrăm foarte puternic asupra scopurilor noastre, începem să ne umplem viața cu obiective și aspirații. Pe măsură ce concentrarea noastră devine tot mai orientată către un singur punct, devenim mai senzitivi în ceea ce privește viața noastră, pur și simplu din cauza faptului că nu avem prea mult timp și că există atât de multă suferință în această viață. Astfel începem să aplicăm înțelegerea corectă și concentrarea, selectând alegerea corectă.
  2. Stabilirea scopului ar trebui totdeauna să fie însoțită de puterea Adevărului sau de fapte meritorii. Înțelegerea Corectă este esențială pentru stabilirea unei aspirații corecte. „Prin puterea faptelor mele corecte și morale, fie ca totdeauna să am oportunitatea să ascult, să practic și să realizez Dhamma.”

Întrebări

  1. De ce este necesar să ne transpunem alegerile?
  2. Numiți trei caracteristici ale efortului.

.

M 01
M 02
M 03
M 04
M 05
M 06
M 07
M 08
M 09
M 10
M 11
M 12
M 13
M 14
M 15
M 16
M 17
M 18
M 19
M 20
M 21
M 22
M 23
M 24
HOME