Cursuri Buddhism

Modulul 3

Lecția 1: Lecția faptelor (3)

Vasala Sutta (Snp 1.7) – Cel fără de castă

Odată Buddha mergea cerșind în Savarthi. Un Brahman pe nume Aggikabharadvaja, văzându-l de departe, începu să strige la el: „Oprește-te acolo, cap-ras; oprește-te, ascet jalnic, oprește-te, paria, fără de castă!”. „Foarte interesant. Ce este un om fără de castă și ce-l face pe cineva un paria?”, a întrebat Buddha. Brahmanul nu a putut să răspundă.

„Oricine este mânios, ranchiunos, rău și ipocrit, are vederi greșite și este înșelător, acela este un paria.”

„Oricine rănește o creatură vie, care nu are compasiune pentru toate ființele, acela este cunoscut drept unul fără de castă.”

„Acela care distruge sau asediază un sat sau un oraș și care este un opresor notoriu, este un om fără de castă.”

„Oricare obține prin furt și jaf ceea ce nu i-a fost oferit și ceea ce este prețuit de alții, este cunoscut ca un om fără castă.”

„Acela care având un împrumut făcut, când este solicitat să îl dea înapoi spune: Nu am nici o datorie față de tine!, este o persoană fără castă.”

„Acela care vorbește fără rost... spune neadevăruri... se comportă urât în prezența soțiilor celorlalți... nu-și sprijină părinții... este mânios cu părinții lui... îi învață pe alții lucruri fără nici o valoare... își ascunde faptele rele... este cunoscut ca un paria.”

„Nu prin naștere devine cineva un paria, nu prin naștere devine un Brahman. Prin propriile acțiuni devine omul un paria, prin propriile acțiuni devine un Brahman.”

Vasettha Sutta (Snp 3.9)

Era odată o neînțelegere între doi Brahmani tineri în legătură cu faptul cum poate cineva deveni Brahman. Brahman Bharadvaja susținea că trebuie ca ambii părinți să fie Brahmani, cu o descendență pură de șapte generații. Brahman Vasettha avea o opinie diferită, susținând că trebuie să aibă o conduită virtuoasă și să fie înzestrat cu legăminte bune.

Ei nu au reușit să se pună de acord, așa că s-au hotărât să meargă la Buddha pentru clarificare. „Există o dispută între noi, Gotama, în legătură cu nașterea. Bharadvaja spune că cineva devine Brahman prin naștere, iar eu spun că prin acțiune. Spune-ne nouă, celor care nu cunoaștem, pentru a putea cunoaște.”

„Vă voi explica aceste lucruri. În conformitate cu Adevărul, există multe specii de ființe vii... de exemplu păsările, dăruite cu aripi, care călătoresc pe cer. Atunci când ele se nasc, semnele lor distinctive le grupează pe diferite specii de păsări. Ele nu sunt toate la fel; unele au ciocul lung, altele au ciocul scurt; unele au coada lungă, unele o au scurtă; unele pot zbura, iar altele nu...

Gândiți-vă și la șerpi, la pești... atunci când se nasc sunt diferiți. Ei au diferite nume. Sunt pitoni, șerpi de mare, și multe alte tipuri.”

Atunci când oamenii se nasc, ei se nasc toți la fel. Ei au doi ochi, două urechi, un nas și așa mai departe. Ne naștem toți în același grup: Homo Sapiens. Nu există diferențe reale între oameni, numai cele convenționale: unul este Italian, altul Chinez, Englez, African etc.

Nu există printre oameni diferite specii; ei toți sunt la fel. Nu putem diferenția niciodată o persoană prin naștere. Oamenii nu moștenesc o varietate de caracteristici pe care celelalte creaturi le au. În cazul oamenilor, diferențele sunt numai de ordin convențional. Dacă această ființă umană va ajunge adult, va fi numit cu un anumit nume.

Va fi numit meseriaș dacă își câștigă existența reparând tot soiul de lucruri, nu va fi numit Brahman. Va fi numit tâmplar dacă va lucra cu lemnul. Va fi numit preot dacă se va ocupa de rituri și ritualuri.

Va fi numit Brahman dacă nu posedă nimic și nu se agață de nimic. Acela care într-adevăr a tăiat orice piedică, care nu mai tremură, care a mers dincolo de atașament, fără nici o opreliște, acela este numit Brahman. Pe acela care este fără mânie, care are o conduită virtuoasă, eliberat de trufie și aroganță, care este blând, pe el îl numesc Brahman.

Oricine nu este agățat de plăcerile simțurilor, așa cum apa nu se prinde pe frunza de lotus, acela este un Brahman. Pe acela care înțelege sfârșitul propriei suferințe, care a lăsat deoparte toate poverile, care nu mai este împiedicat de nimic, pe el îl numesc Brahman.

Nu ne naștem doctori, ingineri, profesori, avocați sau contabili. Este ceea ce facem, iar numele îl primim conform convențiilor. Suntem judecați după ceea ce facem. Chiar și un Brahman își poate încălca preceptele.

În Kalama Sutta Buddha ne sfătuiește să nu credem din respect față de o persoană sau datorită abilităților ei aparente. Atunci când Copacii Sala au înflorit în afara sezonului, Buddha le-a spus spiritelor Deva că nu acesta este modul în care ele trebuie să-l respecte.

Din nou, pentru a clarifica zarva împotriva lui Dhammarama, care nu l-a vizitat pentru a-și arăta respectul față de Buddha, înainte de moartea acestuia, el a spus: „Cel mai bun respect pe care îl pot oferi este să mă asigur că voi atinge Iluminarea înainte de moartea lui Buddha.” Buddha a spus: „Într-adevăr, cel mai bun respect este să-mi prețuiți sfaturile și să mergeți pe calea pe care v-am arătat-o.”

Acțiunea vorbește mai tare decât credința.

Cinci mesaje

În prima lecție, a faptelor, putem găsi cinci mesaje ale lui Buddha:

1. Trăiește, nu crede.

Trebuie să credem doar în acțiunile noastre, bune și morale.

2. Teme-te numai de propriile acțiuni.

Hiri & Ottappa - rușinea morală și teama morală trebuie să fie principiile călăuzitoare pentru propriile acțiuni. Înțelepții nu se tem niciodată, numai cei nebuni au frică. Ei se tem doar de propriile lor fapte.

3. Uitați și ignorați etichetele.

Nu contează ceea ce spun alții, atât timp cât conduita noastră este corectă și morală. Cineva nu trebuie să fie mânios sau prea încântat de cuvintele celorlalți; dacă este așa atunci acea persoană nu va putea vedea adevărul în acele vorbe.

4. Puterea faptelor.

Actele meritorii se bazează pe faptele noastre. Suntem măsurați cu măsura faptelor. Acțiunile bune, morale vor da naștere la rezultate bune, acțiunile rele, la rezultate rele. În cele mai multe cazuri există o combinație de fapte bune și rele, iar acest lucru explică de ce există atâtea inegalități în lume. Dacă nu acționăm, nu vom obține nici un rezultat.

5. Auto-respectul și auto-considerația.

Să privim la noi înșine, la ceea ce am făcut sau mai avem încă de făcut noi, nu alții. Nu este nevoie să intrăm în competiție cu alții. Facem ceea ce putem, pentru că într-o zi, picătură cu picătură, vasul va fi plin. (Dhammapada 122). Trebuie să avem considerație pentru fiecare faptă bună pe care o facem, ea va purta puțină fericire, de care noi avem nevoie. Nu suntem la întrecere cu ceilalți. Trebuie să ne străduim să dăm ceea ce e mai bun din noi, conform abilităților noastre.

Valori

Atunci când înțelegem o lecție prin învățare, când am memorat-o și am analizat-o, vom dobândi o anumită valoare din ea. Valorile nu pot fi practicate. Ele apar în mod automat din înțelegerea lecției. Pe scurt, dacă valoarea nu apare, acest lucru înseamnă că nu ați înțeles lecția. Puteți cultiva doar sămânța, nu și floarea. Nu este necesar să vă reamintiți valorile, pentru că atunci acest lucru va deveni prea academic. Trebuie doar să practicați lecția.

1. Înțelegerea corectă

Ea este fundamentală în Buddhism, întrucât astfel toate celelalte lucruri Corecte (Gândirea, Acțiunea, Vorbirea, Existența, Efortul, Concentrarea și Atenția) din Nobila Cale Octuplă devin corecte.

2. Obiectivitatea

Avem tendința să devenim bazați pe valoare. Nu suntem distrași de culoare, gen, poziție, formă, întrucât acestea sunt doar convenții, nu sunt reale. Transcendem formele și vedem nu doar conținutul, ci întreg contextul. Devenim o persoană care posedă simplicitate și moderație. Viața nu ne mai este controlată de legături ritualiste și avem un simț al valorilor proprii.

3. Recunoștința

Reprezintă o bună memorie și o mulțumire pentru faptele bune care ni s-au făcut. Trebuie să fim recunoscători față de noi înșine, ca și față de ceilalți. Devenim o persoană construită de noi, nu de influențele externe.

4. Respectul pentru Valori

Suntem capabili să vedem calitățile dincolo de formă și nu suntem amăgiți de aparențele exterioare. Există patru lucruri pe care cineva ar trebui să nu le subestimeze și să le arate respectul:

  1. un prinț tânăr - într-o zi va deveni rege și poate te va condamna;
  2. un șarpe mic - el poate fi foarte veninos;
  3. un foc mic - el poate crește și arde întreaga pădure;
  4. un tânăr călugăr - acesta nu numai că va arde întreaga pădure, dar va distruge și rădăcinile, astfel încât nu va mai crește nimic în loc. El distruge rădăcinile răului - lăcomia, ura, iluziile, și devine o persoană Iluminată.

5. Prioritățile

Începem să renunțăm la „micile fericiri” pentru o fericire mai mare. Deciziile noastre devin mai înțelepte și mai pline de tact.

6. Sensibilitatea morală

Devenim foarte conștienți de calitatea faptelor. Rușinea morală și teama morală (hiri - ottapa) încep să fie din ce în ce mai pronunțate în acțiunile și percepțiile noastre. Începem să ne dăm seama cum e să fii în pielea altora. Vocea conștiinței începe să ne îmbunătățească acțiunile.

Cu toate valorile arătate mai sus crescând în noi, începe dezvoltarea unui sentiment de pace în interiorul nostru.

Concluzie

„Nu face altora ceea ce nu-ți place să ți se facă ție.”

Răspunsuri la modulul 2

  1. O fericire adevărată este însoțită de o Înțelegere Corectă.
  2. Printre calitățile adevărate ale unui Brahman sunt incluse: virtutea, rostirea numai a adevărului, a fi inofensiv și restrâns, a fi eliberat de contaminări și înțelept.

Întrebări

  1. De ce există inegalități în viață?
  2. Cum putem ști dacă am înțeles prima lecție a Doctrinei Kamma - Lecția faptelor?

.

M 01
M 02
M 03
M 04
M 05
M 06
M 07
M 08
M 09
M 10
M 11
M 12
M 13
M 14
M 15
M 16
M 17
M 18
M 19
M 20
M 21
M 22
M 23
M 24
HOME